Partea din noi care încă își amintește

Există în fiecare dintre noi o parte care își amintește cum a fost să fim copii.

Își amintește cum era să avem nevoie de cineva.

Cum era să ne bucurăm fără să ne gândim prea mult.

Cum era să ne fie teamă.

Cum era să așteptăm să fim văzuți, ascultați, protejați și iubiți.

Unele dintre aceste amintiri sunt luminoase. Altele sunt dureroase. Iar unele poate că nici măcar nu mai sunt accesibile în mod clar, dar se pot face simțite în felul în care reacționăm astăzi.

Aici putem vorbi despre ceea ce numim copilul interior.

Nu este vorba despre un copil real care trăiește undeva în noi, ci despre o modalitate de a privi acele părți ale experienței noastre care s-au format foarte devreme și care pot continua să influențeze felul în care simțim, gândim și relaționăm.